Cafeaua
 Planta cafelei este un arbust din familia Rubiacee caracterizata prin mici boabe verzi care la maturitate devin rosii aprinse. Simburii sunt extrasi din fruct dupa care printr-un proces complex si laborios, sunt selectionati cu atentie, tratati, amestecati si in sfarsit prajiti si macinati. Habitatul natural al cafelei este zona tropicala, la inaltimi care variaza intre 200 si 2000 metri cu o clima calda, umeda si multe ploi.
Doua sunt speciile de cafea comercializate - Arabica si Robusta.
Cafeaua Arabica
Prefera inaltimile. Se dezvolta cu precadere intre 900 si 2000 de metri, este mai delicata dar are si calitati superioare din punct de vedere organoleptic. Cu toate varietatile sale (Moka, Catuai, Bourbon, etc.) Arabica reprezinta trei sferturi din productia mondiala de cafea.
Cafeaua Robusta
Dupa cum ii spune si numele, este mai rezistenta, se dezvolta si in zone mai joase (intre 200 si 600 metri) si necesita mai putina atentie, motiv pentru care ajunge pe piata la preturi mai mici.
Diferite sunt si caracteristicile produsului finit.
Cafelele Arabica sunt mai dulci, pline de aroma si usor acide. Continutul de cofeina variaza intre 1,1% si 1,7%.
De cealalta parte cafelele Robusta, au corpozitate majora si sunt mai putin parfumate. Continutul de cofeina in schimb este aproape dublu si variaza intre 2% si 4%.
Cofeina
Cofeina este prezenta in natura in 60 de specii diferite de plante din care cafeaua si ceaiul sunt cele mai cunoscute. O data ce a fost ingerata, substanta este absorbita de sange iar organsimul are nevoie de cateva ore pentru a o metaboliza.
Daca este consumata in doze mici produce efecte stimulative, mareste capacitatea de concentrare si imbunatateste tonusul.
Cantitatea de cofeina continuta intr-o cafea poate fi foarte diferita si depinde de mai multi factori, ca de exemplu amestecul folosit.
Un amestec care contine 100% cafea Arabica contine numai 1,1-1,7% cofeina fata de 2-4% al cafelei Robusta.
Si modalitatea de pregatire a cafelei influenteaza cantitatea de cofeina.
Fata de alte procedee de infuzare (filtru, cafea turceasca, moka, etc.) cafeaua espresso are cel mai slab continut de cofeina. Timpul foarte scurt de extragere nu permite topirea intregii cantitati de cofeina continuta in boaba macinata. O cescuta de cafea espresso cu un amestec format numai din cafea Arabica are un continut de cofeina de mai putin de 100 mg.
O serie de studii stiintifice au subliniat faptul ca un consum zilnic cuprins intre 250 si 600 mg nu prezinta in mod special efecte negative asupra sanatatii.
Cafeaua, ca si alte bauturi, este un amestec de diferite substante ce pot avea efecte benefice asupra organismului daca sunt consumate in cantitati potrivite.
Pe baza caracteristicilor individuale ale consumatorului (varsta, greutate, metabolism, sistem nervos si cardiovascular) pot fi consumate 2 pana la 5 cescute de cafea pe zi.
Compozitia cafelei este complexa - mai mult de 2000 de substante care variaza in functie de tipul cafelei si de modalitatile de pregatire.
Datorita cofeinei, un alcaloid prezent in cafea, aceasta determina importante efecte analgezice asupra organismului uman. Cofeina este utilizata si pentru prepararea anumitor medicamente care pot fi cumparate fara reteta si care reduc durerea in cazul unor traumatisme minore.
Studii efectuate in Italia si USA au demonstrat rolul important al cafelei in combaterea hemicraniei.
- Previne imbatranirea celulelor
Numeroase studii au demonstrat efectul antioxidant al cafelei. Cafeaua contine substante care contrasteaza actiunea radicalilor liberi, favorizand prevenirea tumorelor legate de imbatranirea celulelor.
La nivelul aparatului digestiv cafeaua favorizeaza digestia avand un efect de "normalizare" a functiei intestinale.
Consumul de cafea mareste metabolismul energetic fara sa modifice consumul energetic total. Din cercetarile efectuate asupra desfasurarii unor activitati sportive, se confirma efecte pozitive asupra nivelului de concentrare precum si reducerea senzatiei de oboseala in sporturile de rezistenta. Cafeaua contine trei saruri minerale deosebit de importante pentru alimentatia umana: potasiul, magneziul si fluorul. |
